Sta undeva in centrul Bucurestiului, intr-o casa mare si creepy, unde usile se trantesc si se incuie din senin, bolurile de plastic sar din dulap in partea cealalta a bucatariei, iar pisica este… well… aristocrata. E locul in care ai voie sa plangi, sa urli, sa bei, sa faci clatite fericite sau de depresie, ai voie sa iti inveti lectiile si sa te vindeci. Acolo 3 ore de somn sunt suficiente si cafeaua e buna in fiecare dimineata. Acolo ai voie sa fii tu si-atat, cu bune si cu rele.
Si sta intr-o camera cu podea verde si pat verde si-o fereastra mare. Sifonierul nu e niciodata suficient, iar usa de la pod e foarte posibil sa fie legatura directa cu Narnia. In bucatarie stii sigur ca se fac cea mai buna lasagna si cel mai bun tiramisu, toate pe acorduri de rock classic. Pisica are, bineinteles, cel mai bun loc pe scaun.
Nu minte niciodata, nu ascunde lucruri si nu-ti spune ceea ce vrei sa auzi. O sa bea cu tine cand esti la pamant, o sa te scoata din casa/oras/tara cand simti ca te sufoci, o sa te caute cu disperare prin cladirea de 11 etaje, pentru ca nu stii ce-i cu tine si pentru ca te-ai pierdut, cumva, de tot. Apoi o sa te gaseasca si-o sa te faca bine in felul ei. O sa-ti schimbe viata. In bine. O sa-ti arate luminile orasului si “maretia Bucurestiului”, o sa te ia in excursii si la concerte, o sa-ti arate o mie de lucruri de care sa te bucuri, pentru ca tu nu stii si tu nu poti si tu nu mai vrei nimic.
Redefineste cumva notiunea de “cel mai bun prieten”, pentru ca tu ai mai avut prieteni, dar nu asa. Movielike, flashy, everything good and bad, but mostly good, all the same but actually different. Cu o replica la orice, o sa te faca sa te simti mai bine cand esti cu moralul la pamant, o sa iti cante “All by myself” cand are febra, o sa-ti impleteasca bratari colorate, o s-o critice cu stil pe tipa cu care umbla baiatul de care-ti place, o sa te lase sa-i bei tot alcoolul din casa cand prima iubire ti-a frant inima, o sa te oblige sa renunti la sacul cel de toate zilele si sa te imbraci ca orice alta fata, intr-o rochie. O sa-ti explice cu rabdare ceea ce tu nu vezi pentru ca ai capul prea adanc in fund, si o sa te opreasca inainte sa faci din nou aceeasi greseala.
Citeste o suta de pagini pe ora. Poate oricand sa castige un meci de basket. E omul care poate sa arate incredibil intr-o rochie eleganta, si la fel de bine in blugi si bocanci, in timp ce da din cap la un concert de black metal. Poate sa intarzie ore intregi, dar stii sigur ca vine. Poate sa ajunga cu 2 minute inainte de film, dar in mall-ul gresit. Poate sa invete toata materia in seara de dinaintea examenului, ba chiar sa le explice si altora despre ce e vorba. Si da, are replici si argumente pentru orice, dar “nu despre asta e vorba”.
Si ea nu stie, dar e… asa, ca o minune cu par verde. And nothing else matters.
So, I just wanted to thank you for everything. Being there, letting me drink all the alcohol, taking me on roadtrips, opening my eyes, trusting me, believing in me, giving me a chance, teaching me to dream and live and be better. I’m lucky to have you and I’m aware of that.
